Seria Monumente Istorice din Transilvania, lansată în anul 1993, prezintă cele mai preţioase exemple ale patrimoniului construit transilvănean legat de cultura maghiară, cu scopul de a atrage atenţia publicului larg asupra valorilor, a patrimoniului şi a responsabilităţilor noastre faţă de acestea. Publicaţiile seriei sunt recomandate în special acelora care în prezent au în proprietate sau utilizează asemenea valori, dar şi acelora care sunt interesaţi de istoria, arhitectura şi arta transilvăneană.

Numărul 40 al seriei Monumente Istorice din Transilvania prezintă Biserica Romano-catolică din Turda. Primele sursele scrise ce amintesc de protopopiatul Turzii datează din 1272. Începând din anii 1320 se cunosc primele date despre întâlnirile congregaţiilor nobiliare pe Câmpul Crucii pe malul opus al Arieşului, datorită acestui fapt biserica din Turda Veche devenind la scurt timp după aceasta, locaţia dietelor transilvănene. Biserica (cu hramul medieval Sf. Nicolae), cel mai spaţios lăcaş de cult al oraşului actual, se găseşte pe latura de nord a pieţei centrale. Interiorul şi faţada de nord ale bisericii construite între 1465-1504 în stil gotic târziu au fost reconstruite în prima parte a secolului al XIX-lea în stil Baroc târziu clasicizant. Mobilierul bisericii a fost realizat în stilul Empire.